Regiunea de Dezvoltare Nord

Infrastructura de transport și comunicații în Regiunea de Dezvoltare Nord este destul de diversificată și ramificată. Regiunea este conectată la piețile europene și cele din Est prin intermediul unui traseu rutier internaţional (Coridorul Giurgiuleşti-Briceni) și două trasee naţionale (M14 şi M2). Regiunea de Dezvoltare Nord e unica regiune care dispune de oportunitatea accesului aerian prin două aeroporturi – Aeroportul Internaţional Bălţi şi Aeroportul Internaţional Liber Mărculeşti. Principalele noduri de cale ferată în regiune sunt municipiul Bălţi şi orașul Ocniţa. Prin aceste conexiuni, rutele feroviare moldoveneşti se diversifică şi cuprind următoarele destinaţii: Rusia (Moscova şi Sankt Petersburg), Belarus (Minsk), Ucraina (Kiev, Cernăuţi, Ivano-Frankivsk etc.). Pe teritoriul regiunii activează două puncte navale de trecere a frontierei, care sunt utilizate la capacităţi minime, atât pentru transportul de mărfuri, cât şi pentru transportul de pasageri: podul plutitor Soroca-Țekinovka şi podul plutitor Cosăuţi-Yampol.

Regiunea de Dezvoltare Nord a înregistrat în anul 2023 un număr de 644.574 de locuitori, reprezentînd circa 26% din populația totală a țării. Cel mai mare număr de populație în regiune este concentrat în municipiul Bălți – circa 14%, în timp ce în raionul Dondușeni locuiesc doar 4% din numărul total al populației regiunii. Densitatea populației a atins valoarea de 68,0 loc/kmp în anul 2023. Cel mai ridicat nivel al densității îl deține mun. Bălți, cu 1.212,2 loc/kmp, datorită menținerii ritmului de dezvoltare care a afectat în mod deosebit evoluția municipiului. Din punct de vedere al distribuției populației pe cele două medii de reședință se constată o diferență mare între populația urbană (31%) și populația rurală (69%), fapt explicat prin gradul scăzut de urbanizare în regiune. Rata de ocupare rămâne a fi scăzută, situându-se în jurul nivelului de 42%. Din distribuția populației pe activități economice, rezultă că cea mai mare parte a populației este ocupată în agricultură (41%), servicii (35%) și industrie (14%). Rata șomajului în Regiunea de Dezvoltare Nord a înregistrat în anul 2023 nivelul de 4,7%.

Un rol important în creșterea competitivității zonei o are existența instituțiilor superioare de învățământ, medii de specialitate, profesional-tehnice, care servesc o bază excelentă pentru dezvoltarea resurselor umane, cu impact asupra dezvoltării economice a întregii regiuni. În anul de studii 2022-2023 în Regiunea de Dezvoltare Nord funcționau 912 instituții de învățământ, inclusiv 487 – de educație timpurie, 395 – primare și secundar generale, 14 – profesional tehnice secundare, 15 – profesional tehnice postsecundare și o instituție de învățământ superior.

Poziția fizico-geografică a Regiunea de Dezvoltare Nord a determinat variatele particularități ale condițiilor ei naturale. Relieful regiunii, în mare parte, reprezintă o câmpie deluroasă, puternic dezmembrată de văi, cu o înclinație generală din nord-vest spre sud-est.

Din punct de vedere peisagistic, Regiunea de Dezvoltare Nord face parte din Zona de silvostepă, în cadrul căreia se deosebesc trei regiuni fizico-geografice: A. Regiunea Podişurilor şi Câmpiilor de Silvostepă a Moldovei de Nord; B. Regiunea Câmpiilor şi Dealurilor de Stepă a Moldovei de Nord; D. Regiunea Podișului Codrilor.

Rețeaua hidrologică a regiunii cuprinde râul Nistru (cel mai mare debit de apă din regiune), care o învecinează cu Ucraina la est, şi râul Prut, care o învecinează cu România la vest. Bazinul hidrografic al râului Prut include afluenţii: a) Camenca, b) Ciugur, c) Răcovăţ, d) Larga, e) Vilia, f) Draghişte, g) Gârla Mare, h) Căldăruşa.

În Regiunea de Dezvoltare Nord îşi are începutul râul Răut, cel mai mare râu intern al Moldovei, cu o lungime de aproape 300 km. El începe din partea mai înaltă a platoului din nordul Moldovei, lângă satul Rediu Mare, de la înălţimea de 146 m deasupra nivelului mării şi se varsă în Nistru lângă satul Ustie vizavi de oraşul Dubăsari. Printre afluenţii râului se numără: a) Căinar, b) Cubolta, c) Camenca, d) Ciulucul Mare.

Pe cursul râului Prut (Costeşti-Stînca) se află cel mai mare lac de acumulare din regiune. Suprafaţa lacului este de 59 km², acesta fiind al doilea lac artificial ca mărime din Republica Moldova, după lacul de acumulare Dubăsari de pe râul Nistru.

Vegetația Regiunii de Dezvoltare Nord este cea specifică zonei de câmpie și anume silvostepa. Aproximativ 70% din suprafața teritoriului este ocupată de terenurile arabile. Terenurile acoperite de păduri ocupă o suprafață mult mai restrânsă decât cea destinată culturilor agricole. Actualmente, suprafaţa fondului forestier al regiunii constituie 99 mii ha. Regiunea de Dezvoltare Nord înregistrează cel mai mic nivel de împărurire la nivel național (9,1%). Și este foarte mic în comparaţie cu procentul optim (20%).