Posibilitățile de aprovizionare cu apă a comunei Risipeni, analizate în cadrul unei ședințe de lucru la Fălești

În urma unui proiect de dezvoltare regională realizat de ADR Nord în perioada 2014-2017, comuna Risipeni, raionul Fălești, s-a ales cu un sistem de aprovizionare cu apă potabilă și o stație de tratare a apei. În prezent, în contextul implementării unui proiect de alimentare cu apă din râul Prut a orașului Fălești, în cadrul căruia se construiește un apeduct magistral cu o lungime de 18 km, se analizează posibilitatea alimentării cu apă din Prut a comunei Risipeni, întrucât șantierul de construcție a apeductului magistral Prut-Fălești a ajuns în apropierea comunei.

Despre identificarea posibilităților tehnice și financiare privind conectarea comunei Risipeni prin punerea în funcțiune parțială a apeductului magistral Prut-Fălești s-a discutat marți, 20 martie, în cadrul unei ședințe de lucru în incinta Consiliului raional Fălești. La ședință au participat Radu Roman, vicepreședinte al CR Fălești; Vladimir Rusu, primar de Fălești; Dumitru Mosoreti, primar de Risipeni; Constantin Bândiu, șef Secție managementul proiectelor, ADR Nord; Veronica Savin, specialist în elaborarea, implementarea și monitorizarea proiectelor, ADR Nord; Ion Rotaru, inginer-șef ÎM DPGCL, orașul Fălești; Veaceslav Borcoman, inginer SRL „Comalion  LCA”; Dumitru Rotaru, managerul proiectului „Asigurarea orașului Fălești cu apă din râul Prut 2”.

În cadrul ședinței, primarul de Risipeni, Dumitru Mosoreti, a menționat mai multe motive de urgență a aprovizionării comunei Risipeni cu apă potabilă și punerea în funcțiune a infrastructurii obținute. Totodată, potrivit primarului de Risipeni, lipsa unui decantor de acumulare a apei brute face imposibilă punerea în funcțiune parțială a apeductului magistral Prut-Fălești, întrucât parametrii tehnici ai stației de pompare a apei din Prut (118,0 m³/oră) nu corespund cu parametrii tehnici ai stației de tratare a apei construită recent la Risipei (50 m³/oră).

La rândul lor, inginerii care au participat la ședință au argumentat că existența unui decantor în preajma stației de tratare a apei construită la Risipeni nu ar soluționa, la această etapă, problema alimentării comunei cu apă din Prut, pentru că debitul apei ar fi prea mare. Specialiștii au propus identificarea unei alte surse de alimentare cu apă, cum ar fi fântânile arteziene locale, întrucât numărul de consumatori în comuna Risipeni e redus și acest lucru poate provoca staționarea apei în rețea, dar și costuri suplimentare. Potrivit inginerilor, conectarea comunei Risipeni la apeductul magistral va fi posibilă după punerea în funcțiune integrală a rețelei de apeduct Prut-Fălești.

În context, șeful Secției managementul proiectelor a ADR Nord, Constantin Bândiu, a propus solicitarea de la instituții de proiectare în domeniu a unei analize privind posibilitatea punerii în funcțiune parțială a apeductului Prut-Fălești în scopul alimentării cu apă a comunei Risipeni, cu indicarea riscurilor tehnice posibile.

În cadrul aceleiași ședințe s-a mai discutat despre identificarea pașilor în vederea organizării unei întreprinderi intercomunitare de gestionare a serviciului de aprovizionare cu apă și canalizare.

Proiectul „Aprovizionarea cu apă potabilă și canalizare a locuitorilor satelor Risipeni și Bocșa și a instituțiilor de menire social-culturală” a fost lansat în anul 2014. Valoarea totală a proiectului este de 11,78 milioane de lei, alocați din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională (FNDR).

Proiectul „Asigurarea orașului Fălești cu apă din râul Prut 2” a fost lansat în anul 2017. Valoarea totală a proiectului este de circa 35,4 milioane de lei, solicitați din FNDR. Lucrările de construire a apeductului Prut-Făleşti au demarat încă în anul 1984, însă abia odată cu finalizarea implementării acestui proiect apa din râul Prut va ajunge în casele făleștenilor.

În raionul Fălești se atestă cea mai gravă situaţie din Regiunea de dezvoltare Nord în privința calității apei potabile. Apa din majoritatea fântânilor de mină conţine fluor ce depăşeşte de 2-3 ori limitele admise de normele sanitare. În satul Risipeni, de exemplu, nu sunt rezerve suficiente de apă nici în fântânile de mină, locuitorii fiind nevoiţi să se deplaseze la distanţe mari pentru a transporta apă potabilă.